joi, 30 decembrie 2010

Herta Müller – Călătorie într-un picior

Îmi scrii că Herta Müller nu e un prea grozav scriitor profesionist, Călătorie într-un picior fiind o cărticică care nu-ţi solicită nicidecum capacitatea de a ghici în meandrele palimpsestului.
„E de nivel Françoise Sagan – Bonjour Tristesse.“
Or, acest text nu e unul postmodernist, iresponsabil, să ghiceşti în el şi enunţul A, şi enunţul non-A, de să se simtă bine citind, ca în Patul conjugal al lui Daneliuc, şi securistul, şi disidentul, din anticiparea comercială consumator tipic cu dare de mână din structurile cărora le-a mers bine după Revoluţie.
Dimpotrivă, acest roman este instructiv, pentru intelectualistul român, prin privirea pe care Autoarea catadicseşte să i-o arunce Muncitorului! Şi nu e nimic artificial aici. Herta Müller a observat mizeria clasei muncitoare chiar înainte de a emigra.
Singura mirare e legată de bizareria că Irene, draga de ea, venind din "cealaltă ţară", nu e deja imună la mizeriile birocratice!
Ea îşi pierde timpul ducând Acolo tot o viaţă de amărât, în loc să valorifice facilităţile infrastructurii intelectuale din Vest: de pildă, să stea mai mult în catedrală, să contemple statui şi vitralii ascultând totodată orga.
A emigrat degeaba.
De aceea, tot Der Fuchs war damals schon der Jäger ne e mai aproape, idealul încă nefiind compromis ca ideal printr-un contraexemplu.
Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie citit totul.

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Mai grav decât pupincurismul ceauşist, postromânismul

Sancţionarea de către CNA a emisiunii Profesioniştii, unde Ion Cristoiu a început să vorbească despre Corneliu Zelea Codreanu fără a termina, a atras şi reacţia a zece megaintelectuali în apărarea dnei Eugenia Vodă, pe motiv că nu s-au certat la fel necroloagele prilejuite de funeraliile poetului ceauşist Adrian Păunescu.
Dacă era un superprofesionist, dl Ion Cristoiu scotea cartea aia despre „romantismul” Căpitanului până-n Crăciun, în mai multe exemplare decât a lui Cartianu despre sfârşitul lacrimogen al Ceauşeştilor, valorificând astfel, ca mai bine vandut autor decat Cărtărescu, extraordinarul tsunami publicitar format dintr-o frază neterminată şi îngăduind analiza pe text, este sau nu o apologie a fascismului.
Iar dacă eram eu dna Eugenia Vodă îl intrerupeam dacă nu cumva ideea bestsellerului nu i-a venit când au vrut să-i execute silit casa pe procese de calomnie, întâi dna Adameşteanu de la GDS, apoi dl Mititelu din CNA + Alianţa Civică:
http://www.jurnalul.ro/special/special/ion-cristoiu-risca-sa-ramana-fara-casa-print-117045.html
Nobilă-mi pare apărarea unei doamne, aş semna şi eu, dar nu mi-s megaintelectual, ci numai cărturar, iar argumentul cu Adrian Păunescu e ca nuca-n termopan, deoarece după Revoluţie poetul a înţeles mai bine decât monarhiştii importanţa recuperării Basarabiei şi s-a împrietenit cu Grigore Vieru, pe când alţi intelectuali publici, scriind abject în contra simbolurilor unioniste Eminescu şi Ştefan cel Mare, au comis păcate de-ale postromânismului mai impardonabile istoric decât pupincurismul ceauşist.

joi, 18 noiembrie 2010

Gaudeamus cumva îndoliat

Mulţi cetăţeni tind a boicota sufleteşte Ediţia a XVII-a a Târgului de carte Gaudeamus, cu sufletele cernite nu de moartea anunţată din vreme a poetului Adrian Păunescu, ci de execuţia sa publică, o execuţie mediatică şablonardă, care pare că nu se mai termină.
Iată câteva lansări care te-ar putea îndârji, în aceste vremuri de criză bugetară, să-ţi proiectezi scenariul acestui final de săptămână astfel încât să poţi vizita cu familia sau prietenii, la Romexpo, Cea de-a 17-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură.

JOI 18 NOIEMBRIE
16.00 - 17.00 AMBASSADE DE FRANCE/ AMBASADA FRANŢEI LA BUCUREŞTI
Discours Norman Manea et interviews sur le stand / Discurs şi interviu cu Norman Manea
16.00 EDITURA PARALELA 45
Lansarea volumului: "Vitrina cu dimineţi circulare / la vitrine au matins circulaires" - Carmen Steiciuc
Invitaţi: Lucian Chişu, Liviu Ioan Stoiciu, Carmen Steiciuc
17.00 GRUPUL EDITORIAL CORINT
Lansarea volumului: "Dimensiunea represiunii din România în regimul comunist. Dislocări de persoane şi fixări de domiciliu obligatoriu" - Nicoleta Ionescu-Gură
Prezintă: acad. Florin Constantiniu, scriitorul Romulus Rusan
17.00 EDITURA ADEVĂRUL HOLDING
Lansarea volumului: "Crimele revoluţiei" - Grigore Cartianu

VINERI 19 NOIEMBRIE
18.30 - 20.00 EDITURA POLIROM, AMBASADA FRANŢEI ÎN ROMÂNIA ŞI INSTITUTUL FRANCEZ
Masă rotundă, cu tema "Norman Manea: obsesia incertitudinii"
Participă: Norman Manea, Edward Kanterian, Paul Cornea, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Claudiu Turcuş
Moderator: Ovidiu Şimonca
16.30 EDITURA HUMANITAS ŞI RADIO ROMÂNIA MUZICAL
Lansarea set box-ului produs de Brilliant Classics cu 100 de CD-uri - "Sonate interpretate de pianistul Alfred Brendel"
Prezintă: Cristina Comandaşu, redactor-şef adjunct Radio România Muzical

18.30 EDITURA HUMANITAS (v. şi Sâmbătă 20!)
Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Aer cu diamante, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu
Vor vorbi: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Tudor Jebeleanu, Traian T. Coşovei, Nicolae Manolescu, Lidia Bodea
Cf:
http://www.humanitas.ro/humanitas/programul-lans%C4%83rilor-grupului-humanitas-la-gaudeamus-2010)

SÂMBĂTĂ 20 NOIEMBRIE
15.00 EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
Lansarea volumului: "Gramatica de bază a limbii române" + Caiet de exerciţii, sub egida Academiei Române, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan- Al. Rosetti"
Participă: acad. Marius Sala, Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române- coordonator lucrare şi autorul Marina Rădulescu Sala
12.00 - 13.00 FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ
Lansarea volumelor: "Dicţionarul "Cartea Morţilor" Capitolul românesc din vol. II "Cartea Neagră a comunismului" - "Sfârşiţi odată cu trecutul negru"
Invitaţi: Cicerone Ioniţoiu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea
18.00 - 20.00 CRITERION PUBLISHING
Lansarea volumelor: "Victime şi călăi. Amintiri din gulag" - Aurelian Gulan
Prezintă: Dan Puric şi Zoe Rădulescu
"Testamentul din morgă" - Remus Radina
Prezintă: Lucian Gruia
"Contra naturam" - Vintilă Horia
Prezintă: Isabela Vasiliu Scraba
13.00 EDITURA POLIROM
Lansarea volumului: "La taifas" - Aurora Liiceanu
Prezintă: Cristian Teodorescu, Oana Boca
13.00 EDITURA RAO
Lansarea volumului: "Armata, mareşalul şi evreii" - Alex Mihai Stoenescu
Invitat: Mihai Retegan
18.00 EDITURA HUMANITAS
Lansarea volumului "Aer cu diamante" - Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan
Cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu

DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE
12.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Bookcrossing cu Radio România Cultural
Postul Radio România Cultural va fi radioul care va aşeza România pe harta proiectului internaţional Bookcrossing, cu prilejul Târgului Gaudeamus 2010. Vor fi puse în circulaţie câteva zeci de cărţi înregistrate pe www.bookcrossing.com, vor fi propuse câteva zone de tranzit ("crossing zones") în Bucureşti, semnalate şi online, într-o secţiune specială ce va fi iniţiată pentru România. Principiul este simplu şi original: cineva lasă într-un loc public (cafenea, autobuz, parc) o carte înseriată pe care şi-ar dori ca o altă persoană să o citească, cu un set minimal de instrucţiuni; persoana care găseşte cartea are datoria să anunţe acest lucru pe site, să o citească, să posteze o scurtă recenzie şi apoi să repună volumul în circulaţie. Abordarea de tip "citeşte şi dă mai departe", care transformă oraşul într-o mare sală de lectură, combinată cu sistemul curajos de a trimite o carte către un potenţial cititor necunoscut, stau la baza unei modalităţii originale de a promova lectura mondială: Bookcrossing, susţinută de Radio România Cultural.

LUNI 22 NOIEMBRIE
11.00 AMBASADA ITALIEI LA BUCUREŞTI
Recital de poezie "Pavesiana"
Intervenţia actorilor: Janine Stavarache şi Dan Bădărău- Teatrul Odeon

joi, 28 octombrie 2010

Către o nouă revoluţie

Sa ne amintim:

- D-le Codreanu, eşti pregătit d-ta să vii la putere'?
- Nu doresc acest lucru acum!
- Atunci de ce agiţi masele? Cine să ia puterea? Dacă împingi ţara la revoluţie, vei avea roadele culese de Kerenski, fără ca d-ta să fii un Kerenski; nu ai nici cultura şi nici talentul lui oratoric.

duminică, 24 octombrie 2010

Către o nouă revoluţie

Acumularea bogăţilor şi a elitelor la un pol al societăţii şi a mizeriei materiale şi spirituale la celălalt pol poate conduce nu numai la scârbirea UE de RO ci şi la recluziunea temporară benevolă a ţării noastre, pe termen limitat desigur, cu scuze că noi avem de săvârşit o nouă revoluţie. Totul depinde de intelectuali, de enciclopedişti, de Luminarea Poporului.
În acest sens, dezvăluirea apucăturilor de păianjen ale lui SOV este un pas uriaş către adevăr. Nimeni nu se mai îndoieşte azi în mişcarea noastră civică de utilitatea şi legitimitatea interceptării corespondenţei şi a oricăror conversaţii, colocvii sau cenacluri, de către postsecuritate şi serviciile secrete, în scopuri nobile, judiciare sau de ecarisaj politic. A înmugurit aşa speranţa că ne vom delecta cu geografia completă despre cum se discută în presa noastră de la investitor la editorialist. Abia aşteptăm analiza originalităţii discursului din stenogramele Adevărul (Patriciu, Pleşu, Manolescu, Cartianu, Drăgotescu, Iaru, Paraschivescu), Evenimentul zilei (Cărtărescu, Mihăieş, Tismăneanu), Gândul (CTP), România Liberă (Angela Mungiu-Pippidi), Jurnalul Naţional (Adrian Păunescu, Matei Vişniec, Marius Tucă) şi alte ziare sau televiziuni.

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Supravieţuire şi Rezistenţă prin Cultură

Nu am găsit în recenta emisiune TVR Cultural despre nimicirea sistemului filosofic al lui Lucian Blaga justificarea denumirii Rezistenţa prin cultură – nici în documentarul asociat, nici în convorbirea dlor Stejărel Olaru şi Alex. Ştefănescu. Cred că termenul corect este Supravieţuirea prin cultură. Omul Blaga a mai trăit, Opera a fost însă decapitată de boşevism, de torţionarii culturali ai acestuia.
Şi totuşi Lucian Blaga s-a implicat zgomotos în Rezistenţa prin Cultură! Traducând Faust şi oferindu-l maselor largi populare! Un popor deştept e cel mai periculos pentru politicieni.
Rezistenţă prin Cultură o au făcut, din această perspectivă, cei ce semnalau Neamului Românesc că mai există pe lume şi altceva decât hrana şi căldura. Sunt mii de contributori, amintesc ce-mi vine imediat în minte: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dan Hăulică, Dan Grigorescu, A.E. Baconsky, Zigu Ornea, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Ovidiu Drimba, Nicolae Mărgineanu, George Bălan, Iosif Sava, Mircea Maliţa, Victor Săhleanu, Edmond Nicolau, Grigore C. Moisil şi chiar Alexandru Mironov sau însuşi Adrian Păunescu atunci când silea un stadion ceauşist să asculte Sonata Lunii în plin răsărit de lună!
După 1989, Rezistenţa prin Cultură, în vacarmul torenţial al tembeliziunilor subculturale şi al presei asociabile lor, s-a diminuat drastic. Gloata nu poate înţelege nimic din conversaţia publicitară asupra unei cărţi recente. Impacientaţi, mulţi diplomectuali desperează atunci de popor, aderă la postromânism. Pentru prostime este nevoie nu de televiziune redusă la audio-şanţ, ci de filmul documentar. Iată de ce TVR Cultural trebuie dublat de un TVR Didactic şi toate reţelele telecablu trebuie să difuzeze, obligatoriu şi gratuit, cu finanţare Boc din fonduri europene, măcar programul franco-german arte, să existe un etalon de calitate privind Luminarea Poporului.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Rezistenţa prin cultură, oximoron

Teamă mi-e de impropria folosire a... oximoronului "Rezistenţă prin Cultură"!
A citi cărţi rare şi a scrie cărţi rare e mai mult o Rezistenţă Aristocrată decât o Rezistenţă prin Cultură. Aşa şi este perceput epistolarul ce ar rezulta din practicarea acestui nobil viciu: plăcere solitară. Important în istorie şi în soteriologie este însă dacă ţi-ai adus sau nu obolul la Luminarea Poporului. Clasa financiară, politică şi intelectuală interbelică nu a desăvârşit acest proces de răspândire a culturii până în ultimul cătun şi, în consecinţă, din punct de vedere al lui Sirius şi-a cam meritat analfabetismul torţionar al Romlagului. Sub ceauşism, Rezistenţă prin Cultură o au făcut cei ce semnalau Neamului Românesc că mai există pe lume şi altceva decat hrana şi căldura. Sunt mii de contributori, amintesc ce-mi vine imediat în minte: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dan Hăulică, Dan Grigorescu, A.E. Baconsky, Zigu Ornea, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Ovidiu Drimba, Nicolae Mărgineanu, George Bălan, Iosif Sava, Mircea Maliţa, Victor Săhleanu, Edmond Nicolau, Grigore C. Moisil şi chiar Alexandru Mironov sau însuşi Adrian Păunescu atunci când silea un stadion ceauşist să asculte Sonata Lunii în plin răsărit de lună!
Paradoxal, adevărata Rezistenţă prin Cultură a început la noi abia după 1989, la 5 martie 1998, când lupta în stradă era terminată şi a fost jertfit Eminescu tocmai pentru accesibilitatea sa zâmbitoare ca Grigore Vieru, preferându-se un elitism eolic şi fără şanse in vacarmul torenţial al tembeliziunilor subculturale şi al presei asociate lor.

miercuri, 6 octombrie 2010

Nu se judeca niciodata popoarele, ci doar elitele.

Nu cred ca eminentul critic Nicolae Manolescu a ajuns asa de rau incat sa fie aparat sub un titlu criptorasist:
Laşitatea poporului român

Nu se judeca niciodata popoarele, ci doar elitele. Nu poporul trebuia sa se alature in 1977 Miscarii Goma, ci intelectualii.
Poporul roman a mers impotriva bolsevismului pana la Volga si in Caucaz, iar in 1989 a doborat sangerosul totalitarism ceausist.
Nechezolii nostri insa, decat sa lumineze masele largi populare, sa le arate Calea, au proclamat Imposibila Lustratie si au inlocuit un stapan cu altul.
2010 10 05, ReTV, Cristi Rogozanu - Laşitatea poporului român

vineri, 26 martie 2010

Clauza minoritatii celei mai favorizate

Burghezia de merit si cleptocratia ar trebui sa solicite clasei politice din RO o strategie unionista limpede, ca a fostilor nostri aliati germani. Doctrina ca ne vom uni cum Letonia si Spania, adica in UE, e un mod de a dispretui idealismul tineretului care a rasturnat bolsevismul si la Bucuresti, si la Chisinau. (Dimpotriva, ar trebui stabilite raspunderile politice si intelectuale: de ce Romania nu a recuperat Basarabia!)
Noii Golani au dreptate: e timpul faptelor nu al vorbelor. Poate ca memorabila aniversare în trei culori staruitoare a Unirii, la 27 martie 2009, a alimentat Speranta în perspectiva careia s-au nascut protestele din 6-7 aprilie, cand tineretul a readus Republicii Moldova un viitor european.
Problema cheie a unionismului este cum lamurim minoritatea rusofona ca e mai bine asa. Revine elitei intelectuale romanesti de pretutindeni sarcina de a demonstra convingător ca o ipotetica Uniune Democrata a Rusofonilor din Romania s-ar bucura de clauza minoritatii celei mai favorizate: ar fi aproape tot timpul la putere in diverse coalitii, cum demonstreaza ultimii 20 de ani de democratie la Bucuresti ca a beneficiat Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania.