Se afișează postările cu eticheta Din biblioteci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Din biblioteci. Afișați toate postările

joi, 20 noiembrie 2014

Târgul de carte Gaudeamus 2014. Pentru bibliotecile liceale




Ion Bucur - Cartea represiunii. 1989

Constantin Gane - Trecute vieţi de doamne şi domniţe. Cele mai frumoase istorii

Seria de autor Petru Ursache, Ed. Eikon: „ Etnoestetica”; „Etnofrumosul sau cazul Mărie”; „Moartea formei”; „Antropologia – o știință neocolonială”; „Gastrosofia sau bucătăria vie”; „Omul din calidor”
video: Carturarul Petru Ursache in cautarea omului frumos Simpozion 05 06 2014  .


Maria, regina României - Jurnal de război. 1916 -1917 (precedat de însemnări din 1910 –1916)
Diana Mandache - Balcicul Reginei Maria
Sandra Gătejeanu Gheorghe - Eticheta regală
Mite Kremnitz - Regele Carol al României

C.G. Jung - Analiza viselor

Pleşu, Liiceanu, Patapievici - O idee care ne suceşte minţile

Milan Kundera - Sărbătoarea neînsemnătăţii
Mo Yan - Ţara Vinului

Konstantin Sergheevici Stanislavski - Munca actorului cu sine însuşi (volumul al II-lea)

Thomas Kuhn - Despre revoluţie şi paradigmă în dezvoltarea ştiinţei

Papa Francisc - Educaţia – în slujba vieţii

Mihai Cimpoi - Studii şi articole despre Mihai Eminescu

joi, 30 decembrie 2010

Herta Müller – Călătorie într-un picior

Îmi scrii că Herta Müller nu e un prea grozav scriitor profesionist, Călătorie într-un picior fiind o cărticică care nu-ţi solicită nicidecum capacitatea de a ghici în meandrele palimpsestului.
„E de nivel Françoise Sagan – Bonjour Tristesse.“
Or, acest text nu e unul postmodernist, iresponsabil, să ghiceşti în el şi enunţul A, şi enunţul non-A, de să se simtă bine citind, ca în Patul conjugal al lui Daneliuc, şi securistul, şi disidentul, din anticiparea comercială consumator tipic cu dare de mână din structurile cărora le-a mers bine după Revoluţie.
Dimpotrivă, acest roman este instructiv, pentru intelectualistul român, prin privirea pe care Autoarea catadicseşte să i-o arunce Muncitorului! Şi nu e nimic artificial aici. Herta Müller a observat mizeria clasei muncitoare chiar înainte de a emigra.
Singura mirare e legată de bizareria că Irene, draga de ea, venind din "cealaltă ţară", nu e deja imună la mizeriile birocratice!
Ea îşi pierde timpul ducând Acolo tot o viaţă de amărât, în loc să valorifice facilităţile infrastructurii intelectuale din Vest: de pildă, să stea mai mult în catedrală, să contemple statui şi vitralii ascultând totodată orga.
A emigrat degeaba.
De aceea, tot Der Fuchs war damals schon der Jäger ne e mai aproape, idealul încă nefiind compromis ca ideal printr-un contraexemplu.
Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie citit totul.