Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde ”cât mai curând” pentru ca România, Bulgaria și Croația să poată adera la Spațiul Schengen

 Nu corupţia, nu incompetenţa, ci neseriozitatea ne termină!

 Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde ”cât mai curând” pentru ca România, Bulgaria și Croația să poată adera la Spațiul Schengen

https://www.g4media.ro/comisia-europeana-cere-consiliului-sa-dea-unda-verde-cat-mai-curand-pentru-ca-romania-bulgaria-si-croatia-sa-poata-adera-la-spatiul-schengen.html

 Dacă nu sunt şanse, mai câştigă AUR nişte electorat.

Comisia Europeană cere aderarea României la spațiul Schengen „cât mai curând posibil”. Ce șanse sunt
https://newsweek.ro/international/comisia-europeana-cere-aderarea-romaniei-la-spatiul-schengen

Cenaclul de luni – Viața și opera. O nouă carte de Cosmin Ciotloș – Editura Pandora M. Lansare mâine, Joi, 3 iunie 2021
https://www.graphicfront.ro/cenaclul-de-luni--viata-si-opera-o-noua-carte-de-cosmin-ciotlos--editura-pandora-m-lansare-maine-joi-3-iunie-2021-40-foto-2903865867-ro

*

Oricum, plouă, nu e vreme de parc, ci de biblioteca.

Nicuşor Dan, despre neamenajarea parcurilor şi lipsa deratizării: Nu este un mandat obişnuit cel pe care l-am preluat
https://adevarul.ro/news/bucuresti/nicusor-dan-despre-neamenajarea-parcurilor-lipsa-deratizarii-nu-mandat-obisnuit-l-am-preluat-1_60b730475163ec4271acfdd9/index.html

 Guvernul a prezentat PNRR: în 5 ani se fac 434 km de autostrăzi, 311 km cale ferată modernizată, 3.000 km de șosele pentru biciclete, 45.000 hectare împăduriri
https://ziaristii.com/guvernul-prezentat-pnrr-5-ani-se-fac-434-km-de-autostrazi-45-000-hectare-impaduriri-311-km-cale-ferata-modernizata-3-000-km-de-sosele-pentru-biciclete

 Ministrul Raluca Turcan: Vârsta de pensionare a bărbaților și femeilor va fi aceeași, 65 de ani
https://www.libertatea.ro/stiri/raluca-turcan-pensionare-femei-barbati-65-ani-lege-pensii-parlament-2022-3582166

*** *** *** ***

 SUA impun sancţiuni, pe motiv de corupţie, împotriva a trei oligarhi bulgari şi a 64 de firme deţinute sau controlate de ei
https://adevarul.ro/international/statele-unite/sua-impun-sanctiuni-motiv-coruptie-trei-oligarhi-bulgari-64-firme-detinute-controlate-ei-1_60b7de9e5163ec4271b1d046/index.html

 Depinde totul de dotarea cu resurse didactice a şcolilor, nu de termopane noi.

Semnal de alarmă: Pandemia ne-a aruncat copiii într-o gaură neagră. Ce sechele le-a lăsat ultimul an micuţilor
https://adevarul.ro/educatie/scoala/semnal-alarma-pandemia-ne-a-aruncat-copiii-intr-o-gaura-neagra-sechele-le-a-lasat-ultimul-an-micutilor-1_60ad0fbc5163ec42716a84d8/index.html

 

Deocamdata se vede bine ca nu s-a investit decât minimul posibil.

Anca Dragu: In educatie rezultatele investirii banilor se vad foarte, foarte greu. Copiii nu voteaza si atunci aceasta investitie in educatie e foarte costisitoare
https://ziare.com/scoala/educatie/anca-dragu-spune-ca-rezultatele-investirii-in-educatie-se-vad-foarte-greu-1682593

 Cel mai prost stăm noi la educaţia adulţilor, se şi citeşte pe net în inocenţa postacilor că tot la linşajul fesenist de primire bucureşteană a minerilor am rămas. România n-are, şi nu va avea curând, un TVR Cultural, cu atât mai puţin un TVR Didactic, care să se ocupe şi de educaţia adulţilor odată cu şcoala online. Şi nici o Cetate a Ştiinţei cum e în La Villette la Paris, în Valencia, în Winterthur (Elveţia, Technorama) sau Science City Kolkata. Capitala nu va avea o Grădină Botanică precum la Medellin sau la Singapore. Televiziunile ştiriste, şi chiar cele tabloide, ar putea fi însă obligate să transmită 15 % documentare şi emisiuni instructive civic, avizate de ministere, Academie sau CNA. Biblioteca Naţională trebuie să ofere online cartea clasică românească, precum Gallica din Paris, iar căminele culturale să aibă internet. Comunele fără de mediateci viabile, atractive, exploatate intens pentru informare, trebuie co

*** *** *** *** *** *** *** ***

Precum sub ceauşism, vom regreta că se puteau citi mai multe liste de cărţi de bune în lunile carantinei.

 v. Wiki

                                             Ion Stratan

 Cinci cântece pentru eroii civilizatori (1983)

Lumina de la foc (1990)

Lux (1992)

Ruleta Rusească (1993)

Desfacerea (1994)

zi bună pentru a muri (1995)

Cântă zeiță mânia (1996)

Mai mult ca moartea (1997)

De partea morților (1998)

Cafeaua cu sare (1998)

Apa moale (1998)

Crucea verbului (2000)

Zăpadă noaptea (2000)

lume de cuvinte (2001)

                                         Traian T. Coșovei

 - Ninsoarea electrică, ed. Cartea Românească 1978

- 1, 2, 3 SAU… , ed. Albatros 1980

- Cruciada întreruptă, ed. Cartea Românească 1982

- Aer cu diamante (antologie colectivă), ed. Litera 1982

- Poemele siameze, ed. Albatros 1983

- În așteptarea cometei, ed. Cartea Românească 1986

- Rondul de noapte, ed. Militară 1987

- Pornind de la un vers (critică literară), ed. Eminescu 1990

- Bătrânețile unui băiat cuminte”, ed. Pontica 1994

- Mickey Mouse e mort, ed. Cartea Românească 1994

- Ioana care rupe poeme, ed. Asociația Scriitorilor & Cartea Românească 1996

- Patinează sau crapă!, ed. Axa 1997

- Ninsoarea electrică, ediția a II-a, ed. Vinea, 1998

- Percheziționarea îngerilor, ed. Crater, 1998

- Lumină de la frigider, ed. Cartea Românească, 1998

- Bună dimineața, Vietnam!, ed. Călăuza, 1999

- Hotel Urmuz (critică literară), ed. Călăuza, 2000

- Institutul de glasuri, antologie, ed. Cartea Românească, 2002

- Vânătoarea pe capete, Ed. Libra, 2002

- Greva căpșunelor, Ed. Libra, 2004

- Aerostate plângând, Ed. Tracus Arte, 2010

- Jurnalul morilor de vânt, Ed. Tracus Arte, 2012

- Aritmetica pleoapelor, Ed. Tracus Arte, 2013

- Elegii pentru o bucată de iaht, (antologie), Ed. Tracus Arte, 2014

Mircea Eliade - Noaptea de Sânziene

Adolescentul miop, Liceanul Neascultător care a citit o mie de cărţi bune, nu prea are vreun avantaj la noi, nici măcar la bac.  Consolare, listele clasice de cărţi bune:

https://propinatiu.wordpress.com/lista-lui-propinatiu

Carte străina clasică gratuită:

https://archive.org/details/fav-camelian_propinatiu?sort=creatorSorter

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***

Pe ce dată sunt Sânzienele, ziua în care se face pomenirea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul

https://www.wowbiz.ro/pe-ce-data-sunt-sanzienele-ziua-in-care-se-face-pomenirea-nasterii-sfantului-ioan-botezatorul-20150728

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***

Probleme de bază ale României în postromânism

Metafizic, tragicul sentiment postromânesc al des-fiinţării exprimă de te deprimă, ca PRIMĂ PROBLEMĂ DE BAZĂ, presimţirea multor cetăţeni oneşti nenechezoli, pe măsură ce Autoelita nu o declară dar grăieşte numai în termeni de valori euroatlantice, după o uriaşă inginerie speculativă, că noi asistăm la sfârşitul istoriei naţionale, cu istorici şi istoriografi mediatici cu tot, când Neamul Românesc a devenit populaţie, fiindcă valorile noastre de patrimoniu, pentru care s-au jertfit strămoşii, nu e bune de nimic, nu sunt recunoscute neam de economiile de piaţă liberale nicăieri pe mapamondul spiritual, iar la noi nu mai trezesc decât interes parodic sau miştocar. În consecinţă, e şi normal, şi drept, şi comic, că se vor infiltra în secolul XXI alte seminţii, mutătoare sau mutante, pe meleag, ca decidenţi majoritari, cari să ne eficientizeze nouă pibul la maximum şi să-l distribuie bugetar dumnezeieşte, conform normelor eticii şi echităţii legendare, normalizându-se cam prea târziu nivelul de trai de să nu te mai desţărezi/deteritorializezi tragic, ca geniu natural, din Ţara creştină a lui Peşte, până la 12 12 (21)12 pe motive că din cauza corupţiunii/incompetenţei endemice şi a complicităţii intelectuale, după ce începând de la 8 ianuarie 2003, când cu Imposibila lustraţie, burghezia activisto-securistă de şpagă, compradoră şi de merit Top 667, prin urmaşii ei, au substituit sau, mai bine zis, au consolidat, au dublat în compoziţia socioumană a cleptocraţiei, pe interlopul autohton, împerechindu-l în umbra spinului cu imperialistul străin la apus de soare.

Trăim pe culmile disperării unei prosperităţi nevisate chimeric. Proştii nu mai citeşte nimica. Şi nici nu-i doare de să-i bată pe marii iniţiaţi, să desecretizeze listele de cărţi bune care i-au inspirat. Scriitorii şi scriitoraşii, văzând în fapt postumitatea de kkt a lui Eminescu, nu mai scriu decât de pe o zi pe alta, în debara. Trotuarele au ajuns parcări şi nici nu mai poţi traversa merditativ pe traseele patriarhale din cauza unui trafic infernal, iar în parc dă bicla şi dulăul peste tine, de se sparie gândul. Iar dac-ai teleporta minibigul din Cucuieţii din Deal în Epòcă, ai putea poza şi posta pe Facebook cozi balauriene kilometrice la marfa colorată kitsch orbitor de azi, în timp ce din boxele bisericii te asurzesc trackuri de la Mont Athos, amintindu-ne veşnic de Marea Recuperare şi povăţuindu-ne că ar fi aproape benefic să nu ratăm Mântuirea Neamului, deoarece e perfect şi uşor fezabilă, – dacă ai Infrastructură Intelectuală, totul mergând tot înainte de la sine, căci omul e un fel de vită sacră ce dă lăptic spiritual din belşug, ca un automat paralelipipedic în pahare de plastic, prin fărâma soft de duh imprimată de la Facere în carnea sa.

Criza e pentru proşti.  Şi pentru cărturari, care în orice orânduire sau încarnare tot amărâţi ajungeau, pe când carosabilul şi trotuarele gem de frustrare şi invidie, astă groaznică depresie colectivă, postromânismul, realizăm şi extrapolăm profetic că se va zen relativ tămădui numai atuncea când se vor detecta, la stat şi la filantropii amatori de mecenariat preventiv contra impozitării averilor, arginţii pentru o Infrastructură Intelectuală de tip occidental, întru Luminarea Poporului de să aibă altceva la ce se gândi proletarii: biblioteci-mediateci, televiziuni, internet, şcoli, universităţi populare, muzee, teatre, temple, excitante la discreţie, cluburi, malluri şi cămine culturale, de la care să emane şi să se acumuleze zi de zi mângâierile că noi românii avem totuşi o Istorie de jertfă şi o Limbă străveche cu mare Viitor paneuropean de s-o asimileze toţi ca pe latina medievală, A DOUA PROBLEMĂ DE BAZĂ reducându-se astfel la pactul naţional de a se acorda prioritate infrastructurii intelectuale faţă de infrastructura rutieră, cea de jdemii de ori mai costisitoare şi care, axiologic pe GPS, pe lângă că-i efemeră de dai în gropi, nu duce nicăieri, adică nu-ţi mai foloseşte, spre deosebire de filozofia din audiobook, după ce nu mai şofezi.

           

Iar A TREIA PROBLEMĂ DE BAZĂ A ROMÂNILOR ţine de a se institui, prin asumarea răspunderii guvernamental-constituţionale şi parlamentare, Partidul Cadrelor Didactice, carele nu numai că va elimina UDMR-ul, Partidul OTV, Partidul Postsecurităţii, eventual viitoarea Uniune Democratică a Rusofonilor din RO, de după Unire, şi orice alt minipartid, în coaliţiile de guvernare, dar va face, evident, nu politică în şcoală ci politica şcolii în comunitate, odată respectat ca putere de Putere, misia sa providenţială fiind, în viziunea de mai sus, radical educativă, anume să însufleţească Infrastructura Intelectuală promisă, mişunând între pereţii goi bibliotecare profesioniste, muzeografe, ghizi, duhovnici, consilieri civici, psihanalişti publici, apostoli rurali, profesoare frumoase şi mai ales cadre de-a dreptul pregătite universitar, capabile a-şi aduce aportul ca furnica, scutind pe filologi de treburile migăloase, la actualizarea şi sporirea sculăriei academice (ediţii critice, biografii, arhive, memoriale, pleiade, dicţionare, lexicoane, cercetări bibliografice, florilegii, traduceri, sondaje, recenzii, cronici de întâmpinare, ferpare, necrologuri dar şi evocări, cărţi şi periodice online, miniteleviziuni didactice, mobil literar, kindle Weltliteratur, alte instrumente de lucru occidentale) şi totodată minţi luminate la zi de să tălmăcească marile cuceriri ale cunoaşterii şi creaţiei contemporane universale, într-o larg accesibilă cu talent sau geniu sintetic literatură de popularizare, esenţializându-se şi lămurindu-se tuturor cetăţenilor români din RO şi din Diaspora Română (DRO) ideile principale ale Secolului XXI şi ale Epocilor Mooye sau Wash, adică, vezi/citeşti bine, ideile megaintelectualilor, seismectualilor şi ale universitarilor valoroşi, asigurându-se astfel ca sustenabilă Luminarea Poporului pe tot parcursul vieţii acesteia care preocupă îngrijorător de înfiorător pe toţi, inclusiv pe marii iniţiaţi.
              (Camelian Propinaţiu - Postromânismul)