Un dar Bucureştiului. Tompa Gábor - "Noul locatar" la Teatrul Nottara

El însuşi mutându-se, Eugène Ionesco ne-a lăsat pentru mai târziu Le Nouveau locataire, anticipând că absurditatea va creşte industrial, pachetele comandate online maşinal blocând străzile, metroul şi Sena (că pe Dâmboviţa nu se circulă). Intrarea în spectacolul de la Teatrul Nottara, cu o cameră proaspăt spoită albastru-gri umed, de-i simţi şi mirosul de var dezinfectant, nu de vinarom, ceva umbre extrem orientale; se întâmplă un nu ştiu ce cu o maşină de fum şi de monoxid de carbon Renault-Dacia, zgomote de oraş, etajul şase şi un perete aplecat frapant a filosofie şi a mansardă Cioran. În final, la aplauze, jupuirea fardului actorului din starea de clovn-maşină se face de asemenea cu greu.

Iar ce urmează între pereţi, semitransparenţi când trebuie, pe scurt: condiţia umană vegheată cu o duioşie nemeritată (măcar jucăriile copilăriei au aici culori, strălucire, când nici cărturarii postmoderni, de fapt nu mai au memorie decât parodică), într-un spectacol insuportabil pentru hârciogul de mall contemporan. O funie de spânzurătoare, închiderea faraonică în paravanele lucrurilor, jocul de pendulă al becului mansardei, îmbătrânirea instantanee a celor doi vagabonzi încărcători, călăuzesc spaima cea veselă spre împachetarea finală a locatarului şi întrebarea ce naiba mai iei cu tine din mall-ul acumulat personal.
Reducerea la patru personaje fără culori, Locatarul, Portareasa şi doi Primitori-Distribuitori, te trimite cu gândul la Waiting for Godot, altminteri des regizat de Tompa Gábor, el însuşi trecând în final prin scena avanpremierei îmbrăcat în alb-negru. Ce mai avusese de declarat marele creator fiind aici:
Gábor TOMPA: „Mă consider un exponent al şcolii româneşti de regie“

Un dar Bucureştiului, de la Cluj, o piesă cert mai adânc filosofic şi mai atent vizual construită decât ce vedem aici, la Paris în Franţa dintr-un Montreal Canada: Le Nouveau locataire d'Eugène Ionesco 

În mod normal, spectacolul ar trebui să reziste 20-30 de ani cu casa închisă. Francisco Alfonsín, Ada Navrot, Ion Grosu şi Gabriel Răuţă au din prima seară interpretare perfect exersată, dealtfel toată maşinăria funcţionează fără cusur, de parcă ar fi reprezentaţia 1000.

Bicentenarul poetului naţional ucrainean Taras Şevcenko

Romanticul poet care a scris Fata vrăjită, devenit imnul ucrainenilor de pretutindeni, trebuie să ne fie cel autoportretizat în iarna 1840-1841, ras, cu trăsături fine, cu privire de visător şi cu bărbie de luptător pe baricade, frate bun cu Shelley, cu Eminescu şi chiar cu Esenin. Această imagine dă şi cel mai frumos pamiatnik, cel de la Baku, unde poetul în rubaşcă oferă neamului său cartea Cobzar, chip aproape la fel de frumos ca acel Eminescu realizat în anul 2000 de sculptorul Dumitru Gorşcovschi la Cernăuţi.

Zek-ul mustăcios de sub căciula gerului exilului, a fost impus percepţiei publice de celebrul Kramskoi abia la zece ani de la atacul de cord care l-a răpus pe marele creator estic.

Taras Şevcenko s-a născut la 9 martie 1814 la Morînţi (lângă Cerkasî, la sud de Kiev), în robie (iobag, şerb), şi moare la Sankt-Petersburg sub supravegherea Ohranei, la 10 martie 1861. Orfan de ambii părinţi, s-ar fi pierdut în mulţimea pitorească a mujicilor Sufletelor moarte dacă harul nu i-ar fi fost observat de un diacon, în forma talentului pentru pictură şi al patimii cititului, desigur şi al primelor stihuri. Boierul oligarh Pavel Engelhardt, socotind că Taras e bun de pictor personal boieroaicei sale, după ce-l biciuieşte îl dă la şcoli de artă, la Vilnius şi la Petersburg. Aici, marele profesor şi pictor romantic Karl Briullov (truditor şi la Catedrala Sf. Isaac) îi obţine libertatea, inclusiv scoţând bani de la o loterie cu tablouri.

Se afirmă ca poet (cele opt poeme romantice din Cobzarul fixează limba literară ucraineană), ca folclorist şi ca pictor patriot: extraordinarul album de gravuri cu locuri istorice naţionale Ucraina pitorească.

Pentru aşa idealism, cade la 5 aprilie 1847 odată cu Frăţia Sfinţii Kiril şi Metodiu a patrioţilor kieveni şi ajunge proscris simplu soldat la Marea Caspică şi la Marea Aral, însuşi ţarul Nicolae I, care se zice c-ar inspira pe Putin, îngrijindu-se să nu mai scrie şi să nu mai picteze. Vin vreo zece ani de chin, cu manuscrise ascunse-n bocanci. Când scapă, e ţinut departe de Ucraina, pe la Nijni Novgorod (oraş zis de sovietici Gorki, loc de exil şi pentru disidentul Andrei Saharov) şi tot la Petersburg, sub cea mai infamă supraveghere.

Moare în chiar zilele emancipării iobagilor din Imperiului Ţarist, ceea ce le va permite patrioţilor ucraineni, în trena de libertate, să organizeze funeralii naţionale, mai ales studenţimea implicându-se.

Mormântul este loc de pelerinaj pentru milioane de ucraineni, la Cernecea Gora, pe malul  Niprului, lângă Kanev. Un spaţiu natal amenajat cam cum au îngrijit polonezii pentru Chopin la Stalowa Wola. Cu trimiteri spre contemporaneitate: o splendida tabără de sculptură, cum noi am ratat până şi la Hobiţa.   

Lasă că s-au înmormântat şi hatmani ucraineni la mănăstirea de aici, dar eroii celebraţi sunt mai mulţi! Printre ei, disidentul contributor la samizdat Oleksa Hirnîk, care şi-a dat foc ca Pallach şi ca Babeş, chiar la mormântul lui Taras Şevcenko, răspândind manifeste cu citate din marele poet naţional, protestând contra rusificării, în 21 ianuarie 1978, la 60 de ani de la declararea independenţei Ucrainei de sub ţarism (cam odată cu Basarabia).  

Îndârjirea cu care se bat azi pentru viitorul lor ucrainenii, spre admiraţia tuturor esticilor care nu admit mankurtizarea, se explică şi prin memoria că la centenarul lui Taras Hrihorovici Şevcenko, în martie 1914, oligarhii ce stăpâneau Rusia se purtau ca şi-acuma: un ukaz a interzis manifestările, iar jandarmul ţarist a păzit mormântul şi a făcut cordon cum e azi în Crimeea.

În acest martie sumbru, să fim, aşadar, cu inima şi cugetul, lângă fraţii ucraineni, la Bicentenarul poetului lor naţional, Taras Hrihorovici Şevcenko! 

Pentru Liceanul Neascultător care mai citeşte, în loc să memoreze comentarii:

Taras Şevcenko – Cobzarul, Ed. Univers, 1990, trad. Victor Tulbure, prefaţă Dan Horia Mazilu.

Taras Şevcenko, Tinerele mele gînduri, Ed Augusta, Timişoara, 2005, trad. Ion Cozmei.

Magdalena Laszlo-Kutiuk, Opera lui Sevcenko pe fundalul epocii sale, Editura Mustang, Bucuresti, 2002.    

Marius Chelaru – Taras Şevcenko sau suspinul în versuri al nisipului, în Convorbiri literare, sep. 2006.

Taras Sevcenko poetul

Taras Sevcenko pictorul

 

Centrala Cernavodă poate ca nu e cea mai periculoasă

Dacă n-ar fi în capul listei o centrală nucleară din Armenia, ai zice că e un banc cu Radio Erevan:
Revista 22: Radio Europa Libera: Centrala de la Cernavodă, a treia cea mai periculoasă din lume
Ceauşescu a ales soluţiile CANDU impresionat de catastrofa de la Cernobîl.
Iar creierele încă nu plecaseră din România!
În actuala isterie antinucleară ce zguduie populist Occidentul, experţii de la Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea (RFE/RL), printr-un comunicat anonim ca la postaci impun guvernului Boc o reacţie imediată, o ieşire din postromânism şi letargie, altfel tot efortul turistic al dnei Udrea de a atrage străini nu va mai da roadele anticipate pentru apropiatul sezon estival.
Dar ce e mai jalnic e că dacă Cernavoda nu explodează conform Topului, securiştii lui Ceauşescu obţin o neaşteptată victorie morală în prelungiri asupra unui adversar de cel mai înalt profesionalism.

Cea mai uşoară activitate civică

FEMEIA SFÂŞIATĂ DE CÂINI are un nume, probabil Taniuşa Statchievici, la 1 februarie, pe Google.ro găsindu-se egal 1500 referinţe pentru Taniuşa Stachievici, oricum extrem de puţin interes la atâtea zile de la un asemenea supliciu.
Într-o societate nebolnavă, ar trebui să se constituie imediat Asociaţia „Taniuşa Statchievici“ pentru protecţia omului de muşcătura maidaneză.
Dar muşcătura asta e profitabilă pentru unii, financiar sau ca confort de suflet, deşi impune la toţi îndoieli periculoase daca protecţia cetăţeanului în RO se mai poate realiza cu mijloacele democraţiei şi nu în exclusivitate cu ultrasunete de import.
Nu se va rezolva nimic în general şi sectorial, dată fiind atotputernicia asociaţiilor protectoare de câini faţă de primării, care e cea mai uşoară activitate civică să-ţi donezi în pungi neguvernamentale la maidanezi ce nu mai poţi tu înfuleca, şi ţinând seama că pe femeia sfâşiată de căţeluşi o chema Taniuşa Statchievici, nu Elena Udrea, Monica Columbeanu, Loredana Groza, Paula Iacob, Gabriela Adameşteanu, Zoe Petre, Eba, Despina Petecel-Theodoru sau Angela Mungiu-Pippidi, ca sa nu cităm decât nume de intelectuali publici, iar restanţa la întreţinere la bloc la Crângaşi era de 5.915 lei, care s-ar putea acoperi, odată cu înmormântarea în cimitirul de la Străuleşti cunoscut de la Mineriadă, doar cerând în justiţie de către familie şi Partidul Poporului daune morale postacilor care au făcut-o hoaţă, evitându-se astfel chiar damnarea eternă, ca în cazul în care C.V. Tudor ar fi comis minciună în falş, declarând la popor că Taniuşa Statchievici nu se afla în timpul serviciului, ci la furat de cupru şi alte metale, ceea ce l-ar expune pe lumea cealaltă, pentru a nu da ochii cu martira, să pătimească nu o muşcătură, ci supliciul de a fi sfâşiat etern de câini, anticipat de romanul Vânătoarea regală al academicianului D.R. Popescu încă din 1973.

Herta Müller – Călătorie într-un picior

Îmi scrii că Herta Müller nu e un prea grozav scriitor profesionist, Călătorie într-un picior fiind o cărticică care nu-ţi solicită nicidecum capacitatea de a ghici în meandrele palimpsestului.
„E de nivel Françoise Sagan – Bonjour Tristesse.“
Or, acest text nu e unul postmodernist, iresponsabil, să ghiceşti în el şi enunţul A, şi enunţul non-A, de să se simtă bine citind, ca în Patul conjugal al lui Daneliuc, şi securistul, şi disidentul, din anticiparea comercială consumator tipic cu dare de mână din structurile cărora le-a mers bine după Revoluţie.
Dimpotrivă, acest roman este instructiv, pentru intelectualistul român, prin privirea pe care Autoarea catadicseşte să i-o arunce Muncitorului! Şi nu e nimic artificial aici. Herta Müller a observat mizeria clasei muncitoare chiar înainte de a emigra.
Singura mirare e legată de bizareria că Irene, draga de ea, venind din "cealaltă ţară", nu e deja imună la mizeriile birocratice!
Ea îşi pierde timpul ducând Acolo tot o viaţă de amărât, în loc să valorifice facilităţile infrastructurii intelectuale din Vest: de pildă, să stea mai mult în catedrală, să contemple statui şi vitralii ascultând totodată orga.
A emigrat degeaba.
De aceea, tot Der Fuchs war damals schon der Jäger ne e mai aproape, idealul încă nefiind compromis ca ideal printr-un contraexemplu.
Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie citit totul.

Gaudeamus cumva îndoliat

Mulţi cetăţeni tind a boicota sufleteşte Ediţia a XVII-a a Târgului de carte Gaudeamus, cu sufletele cernite nu de moartea anunţată din vreme a poetului Adrian Păunescu, ci de execuţia sa publică, o execuţie mediatică şablonardă, care pare că nu se mai termină.
Iată câteva lansări care te-ar putea îndârji, în aceste vremuri de criză bugetară, să-ţi proiectezi scenariul acestui final de săptămână astfel încât să poţi vizita cu familia sau prietenii, la Romexpo, Cea de-a 17-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură.

JOI 18 NOIEMBRIE
16.00 - 17.00 AMBASSADE DE FRANCE/ AMBASADA FRANŢEI LA BUCUREŞTI
Discours Norman Manea et interviews sur le stand / Discurs şi interviu cu Norman Manea
16.00 EDITURA PARALELA 45
Lansarea volumului: "Vitrina cu dimineţi circulare / la vitrine au matins circulaires" - Carmen Steiciuc
Invitaţi: Lucian Chişu, Liviu Ioan Stoiciu, Carmen Steiciuc
17.00 GRUPUL EDITORIAL CORINT
Lansarea volumului: "Dimensiunea represiunii din România în regimul comunist. Dislocări de persoane şi fixări de domiciliu obligatoriu" - Nicoleta Ionescu-Gură
Prezintă: acad. Florin Constantiniu, scriitorul Romulus Rusan
17.00 EDITURA ADEVĂRUL HOLDING
Lansarea volumului: "Crimele revoluţiei" - Grigore Cartianu

VINERI 19 NOIEMBRIE
18.30 - 20.00 EDITURA POLIROM, AMBASADA FRANŢEI ÎN ROMÂNIA ŞI INSTITUTUL FRANCEZ
Masă rotundă, cu tema "Norman Manea: obsesia incertitudinii"
Participă: Norman Manea, Edward Kanterian, Paul Cornea, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Claudiu Turcuş
Moderator: Ovidiu Şimonca
16.30 EDITURA HUMANITAS ŞI RADIO ROMÂNIA MUZICAL
Lansarea set box-ului produs de Brilliant Classics cu 100 de CD-uri - "Sonate interpretate de pianistul Alfred Brendel"
Prezintă: Cristina Comandaşu, redactor-şef adjunct Radio România Muzical

18.30 EDITURA HUMANITAS (v. şi Sâmbătă 20!)
Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Aer cu diamante, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu
Vor vorbi: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Tudor Jebeleanu, Traian T. Coşovei, Nicolae Manolescu, Lidia Bodea
Cf:
http://www.humanitas.ro/humanitas/programul-lans%C4%83rilor-grupului-humanitas-la-gaudeamus-2010)

SÂMBĂTĂ 20 NOIEMBRIE
15.00 EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
Lansarea volumului: "Gramatica de bază a limbii române" + Caiet de exerciţii, sub egida Academiei Române, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan- Al. Rosetti"
Participă: acad. Marius Sala, Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române- coordonator lucrare şi autorul Marina Rădulescu Sala
12.00 - 13.00 FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ
Lansarea volumelor: "Dicţionarul "Cartea Morţilor" Capitolul românesc din vol. II "Cartea Neagră a comunismului" - "Sfârşiţi odată cu trecutul negru"
Invitaţi: Cicerone Ioniţoiu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea
18.00 - 20.00 CRITERION PUBLISHING
Lansarea volumelor: "Victime şi călăi. Amintiri din gulag" - Aurelian Gulan
Prezintă: Dan Puric şi Zoe Rădulescu
"Testamentul din morgă" - Remus Radina
Prezintă: Lucian Gruia
"Contra naturam" - Vintilă Horia
Prezintă: Isabela Vasiliu Scraba
13.00 EDITURA POLIROM
Lansarea volumului: "La taifas" - Aurora Liiceanu
Prezintă: Cristian Teodorescu, Oana Boca
13.00 EDITURA RAO
Lansarea volumului: "Armata, mareşalul şi evreii" - Alex Mihai Stoenescu
Invitat: Mihai Retegan
18.00 EDITURA HUMANITAS
Lansarea volumului "Aer cu diamante" - Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan
Cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu

DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE
12.00 RADIO ROMÂNIA CULTURAL
Bookcrossing cu Radio România Cultural
Postul Radio România Cultural va fi radioul care va aşeza România pe harta proiectului internaţional Bookcrossing, cu prilejul Târgului Gaudeamus 2010. Vor fi puse în circulaţie câteva zeci de cărţi înregistrate pe www.bookcrossing.com, vor fi propuse câteva zone de tranzit ("crossing zones") în Bucureşti, semnalate şi online, într-o secţiune specială ce va fi iniţiată pentru România. Principiul este simplu şi original: cineva lasă într-un loc public (cafenea, autobuz, parc) o carte înseriată pe care şi-ar dori ca o altă persoană să o citească, cu un set minimal de instrucţiuni; persoana care găseşte cartea are datoria să anunţe acest lucru pe site, să o citească, să posteze o scurtă recenzie şi apoi să repună volumul în circulaţie. Abordarea de tip "citeşte şi dă mai departe", care transformă oraşul într-o mare sală de lectură, combinată cu sistemul curajos de a trimite o carte către un potenţial cititor necunoscut, stau la baza unei modalităţii originale de a promova lectura mondială: Bookcrossing, susţinută de Radio România Cultural.

LUNI 22 NOIEMBRIE
11.00 AMBASADA ITALIEI LA BUCUREŞTI
Recital de poezie "Pavesiana"
Intervenţia actorilor: Janine Stavarache şi Dan Bădărău- Teatrul Odeon