Statuia intelectualului Mankurt

Statuile nu se fac nici pentru superciocoi, nici pentru megaintelectuali, ci pentru omul de pe stradă. Ce a dezvelit pe treptele Muzeului de Istorie primarul Oprescu nu e statuia lui Traian, ci a intelectualului Mankurt, care nu mai crede în viitorul Neamului (de-aia lipsesc cei doi prunci) şi atunci lucrează liniştit la castrarea conştiinţei naţionale, ca să cedăm ieftin în postromânism ultimele resurse de ţară bananieră Străinului. Regretatul sculptor a mai fost amăgit să ne arate, la Montreal, şi cât e de mort Eminescu. Fireşte, Vasile Gorduz nu l-a iertat nici pe Ştefan cel Mare.

O Mişcare Populară sub hegemonia PPDD

Decât să-l critice orbeşte, înainte de a se uza la guvernare, tot aşa cum a fost votat orbitor PDL care a dezamăgit ulterior corpul didactic, mai bine s-ar înscrie toţi intelectualii de valoare în Partidul Poporului Dan Diaconescu, pentru a nu se repeta la infinit eroarea istorică din 1996, când Convenţia Democrată a dus lipsă de 15 000 de specialişti, care nici azi nu ştim câţi avem, nefiind asigurate condiţii UE de autoperfecţionare a lor.
Poporul care se duce la munci în Occident se uită cu jind nu numai la obiective turistice ca stadioane săteşti cu nocturnă, parcuri pe islazul comunal, piscine sau chiar porturi cu bărci private, ci şi la căminele culturale cu bibliotecă, numite acolo-şa de mult MEDIATECI, care la noi se mai bazează uneori pe fondul de carte veche de la editura Cartea Rusă, de sub ocupaţia sovietică, încât te întrebi la o asemenea infrastructură jalnică dacă se mai pot forma la noi INTELECTUALI sau numai NECHEZOLI!
Dacă ne-ar vizita azi ca turist Mareşalul, Mareşalul Averescu, cel care a dat pământ la eroi, s-ar indigna chiar în Capitală de cum a fost posibil aşa ceva şi cui revin RĂSPUNDERILE? Ce elită e aia de să n-aibă ea nevoie 22 de ani (cât România Regală Mare!) de Biblioteca Naţională moştenită aproape terminată de la Ceauşescu. O mare dezbatere privind răspunderile astea, de ce n-a fost nevoie de o Bibliotecă Naţională în ţara noastră dragă, se impune tuturor televiziunilor înainte de fastul inaugural. Iacă dar, de ce o Mişcare Populară, pusă sub hegemonia PPDD ca simbol apotropaic contra superciocoilor antropofagi, este providenţial de bine venită!

În Colaps Oligopedagogic (K.O.)

De câte ori o zbârceşte, ca la intrarea sistemului educativ în Colaps Oligopedagogic (K.O.), intelectualitatea are obicei de aruncă răspunderea pe umerii masilor largi populare, pe conştiinţa naţiei, uitând cine sunt maidanezii de pază ai democraţiei şi ai corectitudinii.
Analizând literar-artistic colapsul bacului, cum ai scrie o dramă, istorioara apare cam aşa: în anul eclipsei 1999, profii preuniversitari au terminat până-n eclipsa din 11 august lefurile care trebuia să le ajungă până-n octombrie, aceşti amărâţi nemaicăpătând niciodată autoritate pe carduri cât SĂ EDUCE elevi, instaurându-se în Sistem OLIGOPEDAGOGIA, care nu excludea încă performanţa de a-i mai învăţa comentarii sau ecuaţii... Dar politicienii continuând încă 12 ani, pe principiul electoral Moarte Intelectualilor, subsalarizarea, în lehamite-complicitate uneori cu universitarii şi megaintelectualii nesolidari cu fraierii inferiori aşa-zişi tot intelectuali, Sistemul a intrat sub dl. Funeriu în Colaps Oligopedagogic (K.O.), adică nu numai că nu mai e în stare a fi capabil A EDUCA educabilii noştri în 2011, dar nu-i mai poate pregăti nici măcar de examene terminale sau de teste PISA.
Exploatarea politică urmând a fi, pe bună dreptate, că dl. Boc, profitând de reculul sindicalismului, va congela de tot salariile sau le va reduce cu 25%, diseminând retribuirea după calitatea rezultatelor, iar părinţii se vor orienta rapid că în 2012 nu mai dai şpagă la bac ci investeşti în Industria Meditaţiilor!
Altfel spus, naţia se autoreglează de două milenii făcând abstracţie de cărturari şi de salarizarea lor, care nu se mai poate sa nu crească prin ieşirea din recesiune şi intrarea în dârdora electorală, dar uite că totuşi se poate.